Constructiile viitorului. Ce trebuie sa stii despre casele pasive

Casele pasive sunt veritabile constructii ale viitorului, avand in vedere capacitatea lor de a economisi energie, intr-o epoca in care problemele legate de resursele naturale finite sunt tot mai mari.

Construite astfel incat sa consume cat mai putina energie, casele pasive genereaza economii substantiale vizibile in facturile lunare si protejeaza mediul. Pretul unei astfel de cladiri este cu 15%-20% mai mare decat al unei locuinte conventionale. Ar mai fi de mentionat faptul ca imposibilitatea deschiderii ferestrelor intr-o astfel de cladire este un mit.

Prima casa pasiva a fost construita de Dr. Wolfgang Feist in 1991, in Germania. Conceptul a aparut, insa inca din anii ’70, dupa marea criza energetica din Europa. Astazi, cladirile pasive sunt certificate de PassivHaus Institut (PHI) din Darmstadt, condus de insusi Dr. Feist. La nivel global, exista aproape 5.000 de case pasive construite, in Romania fiind atestate 10-12 cladiri de acest tip.

Pentru ca o cladire sa poata fi catalogata drept „casa pasiva”, aceasta trebuie sa consume sub 15 kWh/m2/an pentru incalzire, valoare ce corespunde arderii a mai putin de 1,5 litri de benzina/m2/an. Consumul de caldura masurat al primei case pasive din Germania a fost mai mic de 13 kWh/m2/an. Astfel, necesarul de energie pentru incalzirea unei case pasive este de 10 ori mai mic decat cel al unei locuinte conventionale. De asemenea, consumul total de energie „conventionala”, obtinuta din combustibili fosili (pentru incalzire, apa calda, energie electrica etc.) al unei case pasive nu trebuie sa depaseasca 120 kWh/m2/an.

In constructia caselor pasive se folosesc materiale si tehnologii eficiente, care conserva cat mai mult energia. Proiectantii si constructorii se folosesc de cateva principii de baza pentru a mentine temperatura casei cat mai controlat, pe care le redam in continuare.

Izolarea termica performanta si volumul compact al caselor pasive au un rol esential in reducerea pierderilor de caldura catre exterior. Grosimea stratului de izolatie termica a peretilor este de 30-40 cm, iar ferestrele au, de obicei, trei randuri de geamuri cu emisivitate redusa, astfel incat puntile termice in pereti si tamplaria ferestrelor sunt reduse la minimum.

Orientarea optima a cladirii se face in functie de traiectoria soarelui si de alte aspecte legate de microclimat. Casele pasive au fatade verticale mari, prevazute cu ferestre largi orientate catre sud, evitand supraincalzirea in timpul verii, dar permitand patrunderea razelor solare in camere in timpul iernii. Pe partea de nord a cladirii se monteaza ferestre de dimensiuni reduse, pentru iluminarea naturala a incaperilor secundare (bucataria, anexele sau vestibulul de intrare).

Etansarea unei case pasive se face printr-un sistem performant de izolare pneumatica, obtinut prin folosirea, in timpul constructiei, a unor spume poliuretanice sau de alta natura. Acesta reduce la minimum pierderile de aer prin fisuri. Pentru furnizarea aerului necesar respiratiei este intotdeauna necesara existenta unui sistem integrat de ventilatie.

Recuperarea caldurii. Energia termica ce insoteste aerul viciat evacuat (preluat din bucatarie si din baie) este recuperata partial cu ajutorul unor recuperatoare de caldura, care incalzesc aerul proaspat introdus in cladire. Astfel se poate recupera pana la 90% sau chiar mai mult din energia continuta in aerul extras din incaperi.

Adresa ta de email nu va fi publicată pe site. Câmpurile marcate cu steluță* trebuie completate.

*